Casutele Vorbarete

duminică, februarie 21, 2016 8 Comments A+ a-


Pe Strada din Orășelul Vorbăreț era o gălăgie de nedescris!
Poate crezi că pentru că erau multi oameni vorbareți.
Așa am crezut și eu dar ce sa vezi... Când am luat o pauză pe Strada Vorbareața, am rămas mut de uimire. Căsuțele se uitau la mine întrebătoare, închideau și deschideau ferestrele, trânteau ușile, scoteau perdelele pe geam de zici ca scoteau limba una la alta, își țuguiau coșurile de fum și făceau o larmă îngrozitoare! Strigau când la pasări că le deranjează acoperișul, când la norișori ca le fac umbră, când la soare că e prea puternic, se certau că nu au loc una de alta, zici ca nimic nu le convenea!

Vorbeau vrute și nevrute, cam asa se auzeau vocile morocănoase din căsuțe:
"- Cine trece pe drum ? Si de ce ?"
"- Ohh da de ce a căzut o frunză pe scara ta?"
"- Dar de ce căsuța asta e galbenă și eu sunt o căsuță roșie?
"- De ce căsuța aia are gardul mai înalt și eu am gardul mai scund?"
"- De ce pe coșul tău și-a făcut cuib o barză și pe-al meu nu?"
"- De ce căsuța din stânga are clopoțel și eu am sonerie?"
"- De ce? De ce?"

Zici că înnebuniseră toate căsuțele și se uitau cu invidie doar la ce au celelalte căsuțe.
De la atâta deschis uși si ferestre își făceau vânt una alteia și aproape că le zburau obiectele dinăuntru. Am văzut și un scaun zburând dintr-o căsuța! Cât pe ce să mă nimerească noroc că eram ascuns după un copac.

Si pentru că toate Căsuțele Vorbarețe stăteau și se invidiau una pe alta, uitau de ele, uitau să se privească înauntru, să-și facă singure curățenie și să-și dea strălucire.
Lumina intra înauntru lor doar atunci când strălucea Soarele pe cer.

O singură Căsuță stătea liniștită în mijlocul celorlalte, era cea mai pitică dintre toate.
Avea ușa închisă și o singură fereastră cu perdele mititele. Înauntru strălucea o lumină magică, o luminiță care țopăia de colo colo de zici c-avea picioare. Am crezut că nu văd bine, m-am frecat la ochi, m-am apropiat de căsuța mică, am pus mana pe ea - era asa caldă și plină de iubire. M-am aplecat spre fereastră și am văzut cu uimire cum bulgărașul strălucitor poleia pereții cu lumina. Cred ca era Spiridușul Căsuței care făcea curat. Orice Căsuță are un Spiriduș!
Bulgărașul strălucitor mângâia toate obiectele din căsuță, fiecare carte o ștergea și o punea pe raft, fiecare hăinuță o așeza pe umeraș în dulap, fiecare jucărie era aranjată în siguranță în cutie sa nu fie călcata de cineva, fiecare scăunel și măsuță erau șterse, fiecare farfurie și castron erau aranjate în dulapuri. Nu era colțișor din interior sa nu fi fost mângâiat și iubit de bulgărașul strălucitor.
Acum era timpul să pună perdele noi la fereastră. Spiridușul a întins bucățele de material de toate culorile, a cusut bucățile de perdea și a agățat-o la fereastră. Căsuța era asa de bucuroasă, ii plăcea noua ei perdea, se iubea și mai mult cu asa o perdea frumoasa.

Si căsuța mica era vorbăreață dar glasul ei era vesel ca un cântecel :
"- Sunt o căsuță mică și frumușică,
 - Sunt o căsuță tare draguță,
- Am perdeluță noua și sunt tare bucuroasă"

La un moment dat simt niște stropi de ploaie pe cap, ohh iar mi-am uitat pălăria.
Se pornește o ploaie și un vânt, stropi de ploaie obraznici intrau în căsuțele cu uși și ferestre deschise, frunze și crenguțe rupte de vânt năvăleau în ele, fusese asa de rapidă ploaia încât nici n-au avut timp să-și închidă ușile, ferestrele.
Si strigau înnebunite când la vânt : "Hei Vânt urâcios lasă-ne-n pace! Nu mai fugi printre noi!"
Când la copaci : "Hei copaci neatenți, Nu va mai aruncați crengile înspre noi"
Când la ploaie : "Hei ploaie rece, Oprește-te!"
Toate strigau și se uitau în jurul lor vrând să schimbe ceea ce nu ar fi putut schimba niciodată: natura.

Doar căsuța mică nu striga, ea continua să se uite înăuntrul ei, să mângăie și să iubească fiecare colțișor din ea. Nu o deranja ploaia, acoperișul ei era rezistent.
CăsuÈ›ei spunea : "- Ce muzică frumoasă fac stropii de ploaie pe fereastra mea,  mulÈ›umesc stropilor pentru asa un cântecel!"

Mi s-a părut că ușa ei se deschide încetișor și mă lasă să intru în spațiul ei.
Era atât de călduț și de bine, mirosea a ceai de levănțica. Am stat înauntru până când ploaia s-a terminat. Când am ieșit afara, soarele era din nou pe cer.

Căsuțele guralive erau obosite după atâta strigat și le auzeam acum spunând încetișor :
"Ohh mai bine m
ă ocupam de ghiveciul cu floricele de la geam, vântul l-a spart!"
"Ohh mai bine m
ă îngrijeam de covorașul de pe parchet, acum e ud"
"Oh mai bine m
ă uitam la lucrușoarele dinăuntru, acum sunt toate aruncate și stricate"

Pe Strada Vorbareață era acum liniște. Căsuțele au început să se uite fiecare înăuntrul ei, sa repare ce era stricat, să-și strângă lucrurile, să-și picteze pereții cu ce culoare vroiau, să-și pună tablouri și poze pe pereți asa cum le plăcea, să-și facă un ceai călduț și să se relaxeze înauntru!

Era plăcut sa fie din nou înăuntru.  Acum căsuÈ›ele își zâmbeau una alteia.

Nota pentru copii:
Fiecare copilaș are un îngeraș în el, uit
ă-te mereu la el și iubește-l!

 

 Imagine preluată de aici (găsiÈ›i È™i tutorial despre cum să creaÈ›i căsuÈ›ele)

8 comentarii

Write comentarii
Adriana
AUTHOR
24 februarie 2016 la 13:49 delete

foarte faina povestea!
vreau sa le-o citesc si copiilor... sa vad ce inteleg ei.
multumesc! abia astept sa citesc ce ai mai publicat aici. :)
o zi frumoasa!
Adriana

Reply
avatar
Flo
AUTHOR
24 februarie 2016 la 13:56 delete

Buna Adriana, multumesc mult pentru mesaj!
Ma bucur ca ti-a placut povestea, sunt tare curioasa ce parere au si copilasii :)

O zi frumoasa si tie,
Florina

Reply
avatar
Valentina Botan
AUTHOR
24 februarie 2016 la 17:50 delete

Maria a inteles bine mesajul: - Mi-a placut de casuta mica pt ca era cuminte si curata :). Acum urmeaza sa deseneze si sa postam desenele.
Dar metafora acestei povestioare este de folos si penru noi, cei mai maricei :)

Reply
avatar
Flo
AUTHOR
24 februarie 2016 la 23:01 delete

Multumesc Valentina pentru feed-backul Mariei!

Reply
avatar
ioana corciova
AUTHOR
8 februarie 2017 la 22:10 delete

Multumim ptr.minunata poveste,David si buni semneaza.

Reply
avatar
Flo
AUTHOR
9 februarie 2017 la 14:33 delete

Cu mult drag David si buni :) Va imbratisez!

Reply
avatar
Unknown
AUTHOR
10 februarie 2018 la 09:00 delete

Minunate povesti, superbe! Multumim mult! Exista si carte tiparita?

Reply
avatar
Flo
AUTHOR
11 februarie 2018 la 18:25 delete

Multumesc din suflet 😘 Deocamdata cartea e in stadiul de vis 😊

Reply
avatar